Mintea Constienta

Procesele mentale și moduri de gândire

„Lucrurile nu sunt bune sau rele în sine. Gândirea noastră le face astfel.” William Shakespeare

 Mintea conștientă folosește patru procese mentale, acestea sunt: memoria de scurtă durată, analiza, logica și imaginaţia; scopul acestor operațiuni mentale este  interpretarea semnalelor primite din exterior prin intermediul celor 5 simțuri.

Procesul de analiză mentală e următorul: memoria de scurtă durată memorează evenimentul care tocmai s-a petrecut; apoi intră în joc analiza, ea caută o explicație pe baza informațiilor din memorie comparând situația analizată cu altele similare din trecut; urmează logica care stabilește valoarea de adevăr a concluziei pe baza unor operațiuni care și-au arătat eficiența în trecut; iar dacă nu se poate trage o concluzie, imaginația acoperă golurile existente pe baza unui tipar logic stabilit în urma analizei fenomenului, întâmplării sau acțiunii la care ai fost martor, făcând posibilă o concluzie finală.

Pentru o mai bună clarificare voi vorbi pe rând despre ele.

Memoria. „Cel mai desăvârșit dușman și cel mai mângâietor prieten este propria noastră memorie” Nichita Stănescu

Memoria este un proces psihic care constă în întipărirea, recunoașterea și reproducerea senzațiilor, sentimentelor, mișcărilor și cunoștințelor din trecut. Cu cât ai o memorie mai bună cu atât vei reține mai multe detalii despre respectivul eveniment. Memoria de scurtă durată influențează în mod direct memoria de lungă durată, cu cât reții mai multe pe termen scurt cu atât mai multe date vei stoca în urma analizei acestor date și atribuirea valorii de adevăr acestora (nu memorăm decât acele date care corespund filtrelor noastre mentale și le-am atribuit valoare de adevăr, asta nu înseamnă că ele sunt în mod automat adevărate).

O memorare excesivă face imposibilă gândirea proprie. Devii un depozitar de informații, incapabil să iei o decizie dacă nu găsește o situație asemănătoare în arhiva personală, ai tendința de a te baza mai mult pe experiența altora decât pe propria ta judecată. Cred că e cea mai rea formă de dependență pentru că duce la depresie, panică și incertitudine. Din dorința de a fi pregătit în viitor vei acumula și mai multe cunoștințe din și mai multe domenii. Singurele momente de satisfacție sunt cele în care iți etalezi cunoștințele de cultură generală. Învață copii să gândească nu să memoreze mecanic.

Analiza. „Gândirea este cimentul ce fixează pulberea ideilor.” -Tudor Vianu

Analiza este procesul prin care examinezi un întreg descompunându-l în părțile lui componente , apoi cercetezi îndeaproape, examinând fiecare element în parte și comparându-l cu situații similare din memorie, pentru a trage o concluzie. De cele mai multe ori prejudecățile, credințele și fricile noastre influențează în mod direct concluzia pentru că mintea are tendința de a economisi energie iar pentru asta preia tipare pre-gândite și analizează informațiile noi pe baza acestor tipare. Analiza mai este influențată și de memoria de scurtă durată, pentru că o memorie bună aduce mai multe informații și cu cât ai mai multe informații cu atât vei reține mai multe din respectivul eveniment, iar memorarea acestor date îți va da o analiză din ce în ce mai bună în viitor, tot analiza e cea care filtrează datele care vor fi depozitate în memoria de lungă durată.

Analiza excesivă duce la bârfă, autocritică și critică datorită tiparelor de gândire pe care le folosim când tragem concluziile. De cele mai multe ori această analiză exagerată a faptelor duce la ceea ce numim trăncăneala minții, în care mintea despică firul în patru după fiecare acțiune și faptă și o analizează din toate punctele de vedere, doar că mintea uită că această analiză este făcută cu alte informații decât cele avute în momentul luării respectivei decizii. Astfel de oameni se caracterizează printr-o agitație constantă, consum de alcool (care e un mod de refulare din lumea auto-distructivă creată de propria minte) și/sau o hărnicie excesivă. Îi recunoaștem după expresiile „ce-ar fi fost dacă…” , „ce prost sunt”, sau varianta simplificată „dacă…” .

 Logica. „Logica este anatomia gândirii” Jhon Locke

Cuvântul logica este derivat din termenul grecesc logos și înseamnă: cuvânt, idee, rațiune, ordine. Filosofii stoici eleni au dat cuvântului „logos” un sens idealist, înțelegând prin logos rațiunea cosmică, divină.

Logica stabilește corectitudinea gandirii conformă cu realitatea obiectivă. Logica face abstractie de continutul concret al diverselor noastre idei, analizând doar faptele. Logica folosește operațiuni de genul:

• Generalizarea sau inducția, a construi un intreg din părți mai mici;
• Deducția, a identifica părțile mai mici dintr-un întreg;
• Clasificarea, este operația prin care obiectele unei mulțimi date sunt distribuite în clase după un anumit criteriu;
• Diviziunea este operația logică de descompunere a unei noțiuni în noțiuni subordonate;
• Raționamentul este procedeul de gândire prin care din informațiile inițiale, obținem o informație nouă. Raționamentul e mai mult un proces de înțelegere a informațiilor existente, pentru că informația „nouă” a fost de la inceput acolo doar că nu am conștientizat-o de la primirea ei.

Logica exagerată dă dependență de gândirea „filozofică” in care fiecare eveniment sau întâmplare e transformată într-o „lecție de viață”; sau dă o privire matematică asupra vieții în care totul e bun sau rău, alb sau negru, 1 sau 0. Dependentul de logică este un filozofi „înnăscut”, sfătos, care pare înțelept (doar pare, pentru că înțelepciunea e capacitatea de înțelegere, nu de analiză logică), care-ți dă mereu sfaturi fără să i le ceri, atoateștiutor și care nu se înșeală „niciodată” (cunosc foarte bine genul pentru că și eu am fost cândva un tip „rațional” ). Au un I.Q. peste medie și o logică imbatabilă.

Imaginația. „Singurul scop absolut al omului este creația” -Lucian Blaga

Imaginația este capacitate de a crea noi reprezentări sau idei pe baza percepțiilor, reprezentărilor sau ideilor acumulate anterior; imaginația mai are capacitatea de a completa golurile de informație pe baza unui tipar logic determinat în urma analizei datelor și informațiilor disponibile.

Folosirea în exces a imaginației, duce la construirea unei lumi imaginare în care tu ești eroul principal și toate se întâmplă după pofta inimii tale. Tot dependenți de imaginație sunt și pasionații de jocuri interactive sau filme ,aici vorbim de o pasiune exagerată pentru aceste domenii (și de imaginație am fost dependent, timp de 6 ani ani jucam Travian între 6-12 ore pe zi ).

Analiza și memoria te duc în trecut și astfel iți amplifici temerile și fricile; logica și imaginația te duc în viitor și astfel iți sporești îngrijorarea sau iți construiești o lume imaginară pierzând, uneori irecuperabil, contactul cu realitatea. Așadar dacă analizezi modul în care-ți petreci cea mai mare parte din timp, gândindu-te la trecut sau planificându-ți viitorul vei descoperi care proces mental e mai dezvoltat și/sau îl folosești mai mult.

Să ne înțelegem, dacă luăm trăsăturile minții separat toate sunt nocive și duc la dependență, dar asta doar pentru că ne axăm pe una din ele în detrimentul celorlalte. Dacă reușești să armonizezi toate procesele mentale, ele vor da naștere GÂNDIRII, care e concluzie reală trasă în urma analizări faptelor și acțiunilor în timp real. Așa cum genial spune Mihai Eminescu „Mulți lucrează, dar puțini gândesc.” , vei ști cu adevărat că gândești atunci când vei deveni creativ, nu e necesar să reinventezi roata pentru a fi creativ, ajunge doar să găsești soluții noi, simple și eficiente la problemele cu care te confrunți. Adică gândește când muncești, nu munci mecanic, nu-ți arăta hărnicia, din punctul meu de vedere hărnicia e un mare defect. Hărnicia e un mare consumator de energie, gândește și vei putea să faci aceiași treabă de două ori mai repede decât cel mai harnic om.

Moduri de gândire

„Mulți oameni mai bine mor decât să gândească. În fond, așa se și întâmplă.”- Bertrand Russell

 Am vorbit deja despre procesele mentale, să vorbim puțin și despre rezultatul acestor procese și anume gândirea.

Cei mai mulți dintre oameni se bazează doar pe primele două procese mentale în procesul gândirii și anume pe memorie și analiză, asta pentru că logica e greoaie, iar imaginația e și mai grea pentru că e logică aplicată (teoria ca teoria dar practica ne omoară ). Și pentru că se opresc la primele două procese mentale asta le aduce mari probleme în viața, pentru că nu sunt capabili să filtreze corect informațiile pe care le primesc și astfel își introduc în propria minte date contradictorii, care duc la conflicte interioare și la scindarea propriei minți. Iar după aceia pentru a-și opri trăncăneala minții își doresc să uite sau să ignore informațiile primite (își reduc capacitatea de memorare pe termen scurt, evadând în trecut că pentru viitor ai nevoie de imaginație), sau analizează excesiv datele primite, doar că fac asta abia după ce au luat decizia în speranța că vor cumpănii mai bine data viitoare, dar omit faptul că intre timp apar alte date care fac ca decizia inițială să pară greșită. Dacă acești oameni și-ar dezvolta logica și imaginația, numărul datelor implicate în luarea unei decizii vor crește și astfel deciziile vor fi mult mai bune. De fapt nici măcar nu putem vorbi despre o gândire propriu zisă în acest caz, tot ceea ce fac acești oameni e să aplice în viața lor judecățile altora, sunt oamenii care cred că soluțiile care s-au potrivit la alții li se potrivesc și lor, de cele mai multe ori așa se întâmplă, dar vor suferi groaznic când aceste judecăți nu se potrivesc, pentru că atunci pagubele, pentru ei, vor fi maxime.

Mai există și ne-gândirea, denumită și gândirea de turmă (aici vorbim de idei complexe nu de tipare de gândire), caz în care adoptăm ideea altuia doar pentru că respectivul e frumos, deștept și cu bani, sau a primit 100 de like-uri pe facebook. Facem asta pentru că nu avem încredere în propria noastră judecată și considerăm că celălalt știe ce spune, pentru asta îi dăm un titlu onorific de expert pentru a da greutate ideii lui. Apoi ne contrazicem cu cei care spun contrariul și ne înfuriem când ceilalți vin cu argumente logice, pentru că nu suntem capabili să susținem acea idee (pentru că nu ne aparține). Acest spirit gregar e exploatat la maxim de politicieni, agenții de publicitate și marile companii, bagă un „specialist” în față, dacă e o figură cunoscută e și mai bine, iar acesta introduce tot felul de gunoaie în mințile oamenilor pentru a-i manipula și a-i determina să acționeze într-un anumit sens (dacă ai început să gândești întreabă-te care e rostul modei, obiectelor de lux sau a gadget-urilor și vei înțelege exact la ce mă refer). Vrei să nu mai fii manipulat? Atunci învață să gândești!

Uneori e suficient să folosești trei din cele patru procese mentale pentru a da un mod de gândire eficient. Mai jos voi analiza câteva astfel de forme de gândire:

Logica, analiza și memoria combinate dau cel mai rar și eficient mod de gândire, și anume gândirea sistemică. Gândirea sistemică e capacitatea de a anticipa acțiunile viitoare pe baza datelor și informațiilor disponibile. E ca un fel baba Vanga fără globul de cristal . Atenție acest mod de gândire nu folosește imaginația pentru a completa goluri (să ghicești rezultatele), așa că rezultatele preconizate de o astfel de gândire vor avea o acuratețe foarte mare. Acest mod de gândire e dezvoltat de mentaliști.

Logica, analiza și imaginația dau gândirea analitică și creativitatea brută, fără finisarea adusă de perfecționismul memoriei. Versace avea dezvoltat acest mod de gândire, creațiile lui originale sunt brute și de multe ori fără nici o legătură cu moda, ele erau finisate de sora lui și abia apoi apăreau pe piață.

Logica, memoria și imaginația dau gândirea concretă și creativitatea tehnică. Acest mod de gândire face abstracție de influențele propriilor credințelor, prejudecăților și fricilor asupra concluziei finale. Cei cu o gândire concretă sunt genul de oameni care fac din rahat bici și mai și pocnește

Analiza, memoria și imaginația dau gândirea și creativitatea abstractă. Gen Picaso, unde liniile și formele sunt dincolo de orice logică și care impresionează prin multitudinea de interpretări care se pot da unei astfel de lucrări.

În momentul când aduci la un loc toate cele 4 procese importante (logica, analiza, imaginația și memoria) atunci vei avea o explozie de creativitate pe toate planurile. Leonardo da Vinci a avut o astfel de gândire.

Iar dacă adaugi și inteligența emoțională la aceste patru procese atunci vei găsi înțelepciunea în tot ce te înconjoară, în tot ce trăiești sau întâlnești. Înțelepciunea începe din punctul unde se întâlnesc procesele mentale cu inima (EQ)

„A studia și a nu gândi e o risipă. A gândi și a nu studia e periculos.” –Confucius (Kong Fu Zi)

 Pace și Armonie!

https://eutusicumine.wordpress.com/2017/04/23/procesele-mentale-si-moduri-de-gandire/